Pitesti- Nord, N. Balcescu, bl.L6 / sc.D/ ap.1
Tel.:0721268288
Curtea de Arges - Ivancea, str.Eroilor,bl.D2, ap1.
Poziţia lui Jung în problema religiei, una
dintre cele mai interesante şi mai nuanţate adoptate vreodată de un
psiholog, a trezit numeroase discuţii şi controverse. Teologii l-au
acuzat de «psihologism», iar psihologii şi psihanaliştii de «misticism».
*
«Teologul presupune că
prin Dumnezeu înţelegem Ens Absolutum metafizic. Empiristul, dimpotrivă
… înţelege, tot atât de firesc, un simplu enunţ şi cel mult un motiv
arhetipal care inspiră un astfel de enunţ.»
Prima parte. Religia occidentală
Partea a doua. Religia orientală
Asemeni lui Freud, Jung consideră religia ca pe rezultatul proiecţiei
în cer a psihismului inconştient. Spre deosebire de Freud, care deriva
religia din inconştientul personal (complexul patern) şi o considera un
fenomen trecător, o «iluzie», pe care ştiinţa o va risipi, Jung
atribuie religiei perenitatea pe care o au arhetipurile inconştientului
colectiv din care derivă, adică eternitate. Funcţia religiei este nu
numai perenă, ci şi vitală, în măsura în care asigură, într-o formă
simbolică, legătura dintre inconştientul colectiv şi conştiinţă.
Dacă astfel de afirmaţii pot fi catalogate drept «mistice», va decide
cititorul prin lectură proprie. După cum, aceeaşi lectură va decide
dacă opţiunea lui Jung de a-şi limita cercetarea doar la faptele
accesibile psihologiei (simboluri şi credinţe religioase) poate fi
calificată drept reducţionism psihologic.
«Zeii sunt
personificări ale conţinuturilor inconştiente, căci ei provin spontan
din activitatea psihică inconştientă… Mă lovesc adesea de concepţia
eronată că abordarea sau explicarea psihologică a lui Dumnezeu reduce
totul la psihologie. De fapt, nu este vorba despre Dumnezeu, ci despre
reprezentări ale lui Dumnezeu, aşa cum am subliniat întotdeauna. Astfel
de reprezentări şi imagini sunt create de oameni şi aparţin, deci,
psihologiei.»
C.G. Jung
«Crucea înseamnă ordinea opusă
neordonatului, respectiv haoticului mulţimii amorfe. Ea este de fapt
unul dintre simbolurile originare ale ordinii… În domeniul proceselor
psihice, ea îndeplineşte funcţia unui punct central care generează
ordine şi apare, de aceea, în stările de dezordine psihică, sub forma
mandalei împărţită în patru.»
C.G. Jung
Cuprins:
I Psihologie şi religie
Prefaţă
1 Autonomia inconştientului
2 Dogmă şi simboluri naturale
3 Istoria şi psihologia unui simbol natural
II Încercare de interpretare psihologică a dogmei Trinităţii
Observaţie preliminară
1 Paralele precreştine la ideea de Trinitate
A. Babilon
B. Egipt
C. Grecia
2 Tată, Fiu şi Duh
3 Simbolurile
A. Symbolum Apostolicum
B. Simbolul lui Grigorie Taumaturgul
C. Simbolul nicean
D. Simbolul niceeano-constantinopolitan, athanasian şi lateranian
4 Cele trei Persoane din perspectivă psihologică
A. Ipoteza arhetipului
B. Christos ca arhetip
C. Duhul Sfânt
5 Problema celui de-al patrulea
A. Ideea unei tetrade
B. Psihologia cuaternităţii
C. Generalităţi despre simbolism
6 Consideraţii finale
III Simbolul transsubstanţierii în liturghie
1 Introducere
2 Diferitele părţi ale ritualului transsubstanţierii
A. Oblatio panis
B. Pregătirea potirului
C. Ridicarea potirului pentru jertfă
D. Tămâierea ofrandei şi a altarului
E. Epicleza
F. Consacrarea
G. Marea elevaţie
H. Postconsecratio
I. Sfârşitul canonului
K. Embolismus şi fractio
L. Consignatio
M. Commixtio
N. Rezumat
3 Paralele la misterul transsubstanţierii
A. Teoqualo aztec
B. Viziunea lui Zosimos
4 Despre psihologia liturghiei
A. Generalităţi despre jertfa liturgică
B. Despre semnificaţia psihologică a jertfei
a. Ofrandele
b. Jertfa
c. Jertfitorul
d. Arhetipul jertfei
C. Liturghia şi procesul de individuaţie
IV Cuvânt introductiv la Victor White, Dumnezeu şi inconştientul
V Prefaţă la Zwi Werblowski, Lucifer şi Prometeu
VI Fratele Klaus
VII Despre relaţia dintre psihoterapia şi asistenţa spirituală
VIII Psihanaliza şi asistenţă spirituală
IX Răspuns lui Iov
Lectori Benevolo
Răspuns lui Iov
X Comentariu psihologic la Cartea tibetană a Marii Eliberări
1 Deosebirea dintre gândirea orientală şi cea occidentală
2 Comentarii la text
XI Comentariu psihologic la Bardo Thödol (Cartea tibetană a morţilor)
XII Yoga şi Occidentul
XIII Cuvânt introductiv la Deisetz Teitaro Suzuki, Marea eliberare
XIV Despre psihologia meditaţiei orientale
XV Despre sfântul indian. Introducere la Heinrich Zimmer, Drumul spre Sine
XVI Prefaţă la I Ching
Bibliografie
Indice